O zi minunată!

  Ieri a fost zi de cumpărături. De flori. Plănuisem să ajung prin mai multe magazine, pe unde nu am mai ajuns de câteva luni. În primul nu erau decât câteva orhidee phalaenopsis, nimic deosebit şi nici prea proaspete. Am ajuns în al doilea, un supermarket de bricolaj de unde am cumpărat vara trecută orhidee frumoase. Mă gândeam că poate voi avea noroc să găsesc măcar una mai deosebită. Încă de la intrare am văzut multe rafturi cu orhidee. La prima vedere mi-au atras atenţia doar orhideele phalaenopsis. Când m-am apropiat .... surpriză! Şi încă una foarte mare. Pe ambele laturi ale culoarului ce duce spre standul de grădinărit erau suporturi metalice încărcate de orhidee. Multe, colorate, diverse, .... uimitoare. De când frecventez acest magazin, Bricostore,  niciodată nu am văzut aşa diversitate. Eram atât de impresionată, şocată ... încât nici nu ştiam unde să mă uit mai repede. Exemplare pe care le mai văzusem, dar şi altele întâlnite doar virtual, stăteau aliniate şi aşteptau braţe care să le cuprindă într-o totală uimire şi admiraţie. Emoţiile, entuziasmul şi  bucuria pe care le-am simţit eu ieri, nu le poate înţelege decât tot un pasionat de aceste minuni ale naturii. Ce senzaţie mai frumoasă decât atunci când alegi o orhidee frumoasă şi ştii că va fi a ta ..
  Prima care a fost aleasă, este o Beallara Eurostar.  https://www.flickr.com/photos/mikaella06/12990284154/

  Prima impresie când am văzut-o a fost că mă uit la un foc de artificii. O expozie de flori minunată. Patru tije pline de flori şi boboci aparţinând unui singur pseudobulb. Maximul de hărnicie pentru această orhidee. Şi pentru că nu era suficient doar atât, parfumul exotic cu iz de scorţişoară m-a fermecat definitiv. Ce puteam să-mi doresc mai mult de la o orhidee? 

  Florile sunt destul de mari. În jur de 8-10 cm. atât pe lungime cât şi pe lăţime. Labelumul este impresionant în comparaţie cu petalele şi sepalele care au o formă mai alungită şi sunt arcuite graţios. Pseudolbulbul este oval, destul de înalt, poate 13 cm în lungime, specific de altfel orhideelor Beallara. Şi tot specific este şi aspectul frunzelor, ele fiind destul de lungi şi în formă de lance. Ceea ce este interesant şi aparte la Beallara Eurostar, este locul în care cresc tijele florale. Majoritatea orhideelor cu pseudobulbi au tijele pe o parte laterală a acestora sau pe ambele părţi. Ei bine, B. Eurostar produce tijele florale şi din mijlocul pseudobulbilor. Aşa cum are şi cea pe care am cumpărat-o eu. Cum spuneam .. maximul de hărnicie :).

  Focul meu de artificii are un loc sigur şi comod, acum. Este admirată de multe, multe ori pe zi şi sper să mă bucur de ea mulţi, mulţi ani de acum înainte.

  Cea de-a doua aleasă este tot o Beallara. Un exemplar care seamănă foarte mult cu altul din lista mea de dorinţe. Atât de mult încât nici nu am clipit atunci când am luat-o din raft. Ea este Beallara Peggy Ruth Carpenther "Jem". https://www.flickr.com/photos/mikaella06/12990244883/

  

  

  Acum, cam ce reacţie credeţi că am avut când am descoperit aşa ceva? Aproape că-mi venea să leşin. Bun, lista de dorinţe e de actualitate .. însă la cum merge comerţul cu orhidee în România, mă aşteptam să găsesc aşa ceva peste .. câţiva ani sau să comand din altă ţară. Cam astea erau şansele. Când am plecat la cumpărături nu prea mă gândeam eu că voi găsi aşa o frumuseţe de Beallara. Şi când am găsit-o eu ce fac? Leşin! Ei bine, am lăsat urgent leşinul pentru alte ocazii şi am luat orhideea din raft. Erau doar două exemplare acest model, asta fiind mai bogată în flori. Flori care sunt senzaţionale, de la culoarea uimitoare, forma jucăuşă a labelumului şi până la stropii de culoare picuraţi cu mare grijă de mama natură. Nu este o orhidee parfumată sau cel puţin nu am simţit încă nici o mireasmă exotică dinspre ea. Dar mai contează?     Florile sunt mai impunătoare decât la B. Eurostar, adică sunt mai pline. Petalele şi sepalele aproape se confundă cu labelumul,  mărimea lor atingând în jur de 7-9 cm. Mai mici decât la B.Eurostar dar mai voluptoase. Tija ramificată este foarte lungă. La fel sunt şi pseudobulbii care depăşesc 14 cm. Frunzele au acelaşi aspect lanceolat fără a fi prea mult arcuite însă şi fără a fi rigide. 

  La loc sigur este şi ea acum. Îmi înfrumuseţează un pervaz alături de alte orhidee, îmi va înfrumuseţa fiecare zi şi fiecare dimineaţă, aşa cum sper să se întâmple mulţi ani mai departe.

  Ultima achiziţie, dar în niciun caz cea din urmă. O frumoasă şi delicată orhidee. Wilsonara Franz Wichman https://www.flickr.com/photos/mikaella06/12990360673/

  Nu putea rămâne în magazin sub nicio formă. Uitându-mă la toate exemplare de acolo, aveam impresia că florile zâmbesc. Au ceva vesel care atrage atenţia. Poate picăturile de culoare? Sau poate volănaşele discrete de pe marginea petalelor? Sau .. oare felul în care florile sunt prinse pe tijă? Nu ştiu. Dar ceva este. Combinaţia de culori sigur este câştigătoare. Cui nu-i plac florile albe cu puţin roşu ... fie el chiar şi  mai grena? :) Şi dacă este adus de soare şi puţin galben, cu atât mai bine. Wilsonara are flori de mărime medie, undeva la 5-6 cm. Atât labelumul cât şi petalele şi sepalele sunt rotunjite, pseudobulbii de asemenea au formă mai rotundă şi sunt destul de graşi, iar frunzele mai late decât la Beallara dau un aspect mai bogat plantei. Nici aici nu am simţit parfum de orhidee. Posibil să nu existe. Sau poate nu acum. 

  Şi ea, la fel ca cele două, are o nouă casă. La fel de primitoare ca şi pentru restul orhideelor. 

  Acum vă imaginaţi că vizita în alte magazine ar fi fost ceva mult prea îndrăzneţ. Ce să mai cer? Şi cum să o fac? Mă gândeam că era foarte posibilă varianta întoarcerii mele acasă .. pe jos. Cu orhideele în braţe, prin ploaie şi vânt de primăvară. Aşa că m-am resemnat, am luat atitudine de copil cuminte şi am plecat acasă. Nu pe jos :) Cuminte şi foarte fericită pentru ceea ce cumpărasem. Dar şi mai fericită de ceea ce trăisem.