duminică, 27 octombrie 2013

Separare keiki bazal




Pe la inceputul verii am primit de la o prietena o phalaenopsis miniatura. Mica si dragalasa, cu flori albe, delicate. Singura problema era tija terminala. Nu mi-am facut griji. Nici sperante. Desi planta arata bine, radacinile erau cam afectate. Am transplantat-o in scoarta proaspata si am lasat-o in pace. La scurt timp a aparut un muguras. Intai am crezut ca este tija. Dupa cateva zile mi-am dat seama ca era de fapt un keiki.

  
A crescut cuminte si linistit. Dar pe masura ce el crestea, mama lui se deteriora. S-a deshidratat incet-incet, a pierdut si frunze, iar azi am vazut ca si radacinile aratau destul de rau.
   Pentru ca micul keiki a facut radacini frumusele si arata destul de puternic, m-am hotarat sa-l separ de planta mama. Asa ca azi am facut acest lucru. Cu mari emotii, pentru ca a fost prima mea operatie de acest fel. Si pentru ca micul keiki a opus oarece rezistenta. Dar cu rabdare, lumina buna si putina liniste, totul a mers ca pe roate.
   Operatiunea in imagini :

  Am ales bilele de argila in detrimentul scoartei de pin. Este o noua abordare. Mai am cateva plante care au diferite evolutii in acest tip de plantare. Dar despre asta, cu alta ocazie.
   Sper ca si evolutia micului keiki sa fie una buna si sa ma pot lauda in curand cu o tija plina de floricele. Tineti-mi  pumnii :)
Trimiteți un comentariu