sâmbătă, 10 mai 2014

Udarea orhideelor

  Apa. Elementul de viaţă şi de moarte. În cazul orhideelor, poate cel mai important element. Cele mai multe pierderi sunt cauzate de surplusul de apă, de udarea în mod excesiv. De multe ori din necunoştinţă sau chiar din prea multă dragoste. Am întâlnit încă multe persoane care nu ştiu cum se udă corect orhideele sau sunt prost informate sau pur şi simplu aşa consideră că este bine. Cele mai multe greşeli, evident, le fac începătorii. Cei care iau contact prima dată cu o orhidee şi care nu cunosc încă felul în care această plantă trebuie îngrijită. Nici pe departe să acuz pe cineva, doar am fost şi eu în postura de începător. Tocmai pentru asta, dedic acest articol tuturor celor care sunt la început sau care, deşi nu au făcut o pasiune din creşterea orhideelor, au nevoie să ştie ce trebuie făcut şi mai ales ce nu trebuie făcut. Mica descriere ce urmează sper să fie de ajutor acelora care încă nu au găsit informaţia şi care vor să se bucure de orhidee pe termen lung.
  Am să încep cu cea mai cunoscută orhidee, cea care este cel mai des întâlnită în locuinţele iubitorilor de plante. Phalaenopsis. Lucrurile sunt foarte simple. Contrar mitului că orhideea este o plantă greu de întreţinut, metoda de udare şi câteva reguli foarte simple vă pot aduce bucuria unui succes în creşterea frumoasei flori.
  Phalaenopsis se regăseşte în magazine, indiferent de ţară, de producător sau comerciant, numai în ghivece din material plastic trasparent. Pe lângă faptul că este necesar acest lucru ( rădăcinile au nevoie de lumină pentru fotosinteză), ne uşurează foarte mult îngrijirea. Dacă aţi cumpărat sau primit o orhidee phalaenopsis nu vă grăbiţi să schimbaţi ghiveciul. Da, poate arăta ciudat, inestetic sau puteţi avea orice alt motiv. Dar e bine să nu o faceţi. O spune cineva care a făcut acest lucru încă din prima zi, din totală necunoştinţă. Şi nu a fost bine deloc.
  Orhideea phalaenopsis se udă atunci când rădăcinile nu mai au culoarea verde.


  Se vede în prima imagine că au o nuanţă de gri sidefat. Nu sunt nici verzi, nici maro, nici negre. Ultimile două variante nici nu sunt de dorit. Acolo deja vorbim despre altceva. Acelea sunt rădăcini cu probleme, adică au putrezit sau sunt uscate. Dar rădăcini ca cele din imagine sunt doar rădăcinile unei orhidee care trebuie udată. Cum o facem? Foarte simplu. Avem nevoie de un vas, poate fi şi un ghiveci mască din material plastic sau porţelan sau orice altceva, în care ghiveciul să încapă lejer şi să fie stabil. În imaginea următoare eu am folosit chiar ghiveciul mască în care orhideea stă in mod obişnuit.


  Adăugăm apa cu mare grijă. Apa nu trebuie să fie rece, chiar puţin mai călduţă decât o simţim la mână sau decât temperatura ambientală. Umplem până la un nivel de aproximativ 2-3 cm mai jos decât marginea ghiveciului. Sub nicio formă nu vom pune apă între frunzele orhideei şi nici nu o vom uda cu stropitoarea. Dacă alte plante agrează şi chiar le este benefic acest lucru, orhideea nu tolerează, fiind chiar în pericol. Motivul este următorul: apa care va rămâne timp îndelungat între frunze va duce la purezirea tulpinii şi de aici la moartea plantei. Deci, mare atenţie! Dacă totuşi din greşeală se întâmplă acest lucru, vom lua un şerveţel de hârtie şi cu un colţ vom absorbi tot surplusul de apă până ce locul respectiv rămâne uscat. Un alt amănunt important: dacă vasul în care scufundăm ghiveciul este mai mare, nu punem apă cât încape. Apa nu trebuie să ajungă nici prea sus pe tulpină. La variaţii de temperatură se poate întâmpla ca planta să putrezească de jos. Tulpina (coletul) se înmoaie, îşi schimbă culoarea iar planta se află în pericol maxim. De cele mai multe ori nu se poate face nimic pentru a o recupera. Cea mai bună variantă este aceea de a lăsa o marjă de câţiva centimetri între nivelul apei şi marginea ghiveciului.
  Timpul în care orhideea va sta la hidratat variază între 15 şi 30 de minute. Depinde de plantă în primul rând, apoi de anotimp, şi de alţi factori externi. La unele orhidee procesul poate dura puţin. După câteva minute deja rădăcinile sunt verzi iar scoarţa este bine îmbibată cu apă. La altele poate dura mai mult acest proces dar 30 min. sunt suficiente. Dacă este vară, orhideea o putem lăsa să se hidrateze bine. Iarna un timp mai scurt poate fi un lucru precaut şi de luat în seamă. Chiar dacă în locuinţă este cald, un substrat suprasaturat de apă se va usca mai greu decât vara, când altfel circulă aerul. Iar un substrat ud prea multe zile şi de prea multe ori poate afecta rădăcinile orhideei.
  După ce timpul s-a scurs, rădăcinile hidratate arată aşa:


   Şi aşa vor rămâne timp de câteva zile. După aproximativ 5 sau 7 sau mai multe zile, procesul se reia dar nu înainte de a fi siguri că rădăcinile sunt din nou gri. Niciodată nu vom uda orhideeea atâta timp cât rădăcinile sunt încă verzi. Sau puţin verzi. Sau aproape verzi. Mai bine lăsăm să mai treacă o zi şi apoi udăm. 
   După scoatem planta din vasul în care a fost la udat, o punem la scurs pe un plan uşor înclinat sau pe un grătar sau pur şi simplu pe o tăviţă. În câteva minute apa în exces se va scurge. Apoi putem pune orhideea la locul ei. 
  Dacă la phalaenopsis este mai simplu, ce facem cu orhideele plantate în ghivece opace, prin care rădăcinile nu se văd?  Şi aici este tot simplu. Printre primele lucruri învăţate acum 5 ani, când abia desluşeam din tainele orhideelor, a fost şi "metoda beţişorului". 
  Orhideele cu pseudobulbi le găsim în magazine numai în ghivece de material plastic, dar de data asta opac. Prin ele nu se vede absolut nimic. Pentru a verifica umiditatea din interiorul ghiveciului, avem nevoie de un beţişor de bambus. Se găsesc prin toate magazinele şi sunt destul de ieftine. Destinaţia lor este prepararea delicioaselor frigărui. Nu le căutaţi la raionul de grădină, deci.Beţişorul de bambus se înfige în ghiveci cât mai adânc şi cât mai aproape de mijlocul acestuia. Nu-l vom înfige la margine pentru că nu ne va ajuta prea mult. Trebuie apăsat uşor, cu mare grijă, pentru a nu răni rădăcinile plantei. 


  El va sta în permanenţă acolo şi ne va da informaţii preţioase despre umiditatea din substrat. Despre momentul când orhideea trebuie udată. Cum? Din nou, foarte simplu. Să presupunem că am pus beţişorul în ghiveci după ce am udat orhideea. La câteva zile vrem să vedem dacă nu cumva planta are nevoie din nou de apă. Atunci este momentul să întrebăm beţişorul. Îl ridicăm uşor din ghiveci şi ne uităm cu atenţie la partea care a fost în interior. Dacă ea este uscată sau -atenţie!- aproape uscată, putem uda orhideea liniştiţi. Aproape uscat deoarece orhideele cu pseudobulbi în marea lor majoritate nu trebuie să aibă substratul complet uscat între udări. Excepţie face cattleya. Dar după câteva zile de la udare, beţişorul poate fi ca în imaginea de mai jos:


  Se poate vedea o diferenţă de culoare. Nu foarte bună imaginea, recunosc, dar se vede chiar şi faptul că pe beţişor au aderat mici particule de substrat umed. Ceea ce nu se poate vedea atunci când substratul este uscat. În acest moment, beţişorul ne spune că mai putem aştepta până când vom uda orhideea. Şi aici este foarte important să nu saturăm de apă. De obicei rădăcinile orhideelor cu pseudobulbi sunt mult mai subţiri decât la phalaenopsis şi mult mai predispuse la putrezire dacă nu suntem atenţi. Metoda şi timpul de udare sunt aceleaşi ca şi la phalaenopsis. Nu punem apă peste nivelul ghiveciului, chiar dacă vasul ne permite. Nu udăm prin stropire, lăsăm ghiveciul la scurs, aşezăm planta la locul ei după ce ne-am asigurat că nu mai este surplus de apă. 
  Dacă avem mai multe ghivece cu orhidee le putem pune laolaltă într-un vas mai mare dar asta numai după ce suntem siguri că fiecare plantă în parte are nevoie să fie udată în acel moment şi că fiecare plantă este perfect sănătoasă, neexistând riscul ca problema uneia să devină şi problema celorlalte. De asemenea, nu vom pune la un loc cu plantele mai vechi o plantă nou adusă. Doar în timp ne vom asigura că şi ea este sănătoasă şi fără eventuali dăunători, după care o putem uda în acelaşi vas cu restul plantelor.
  Apa pentru udat orhideele nu trebuie să fie una specială. Totuşi apa de ploaie este de departe cea mai indicată. Dacă nu avem apă de ploaie, putem folosi apa de la robinet după ce în prealabil am lăsat timp de 24 de ore să se evapore clorul din ea. Mai mult nu e cazul deoarece în timp ce se evaporă apa creşte concentraţia de săruri şi minerale cu care a fost îmbogăţită. La fel se întâmplă şi cu apa fiartă şi răcită pe care eu nu am folosit-o şi nici nu o voi folosi vreodată. Nu uitaţi de temperatura apei. Niciodată rece dar nici spre fierbinte. 
  Eu cred că nu este deloc complicat să udăm orhideele. Nu ne trebuie lucruri complicate, nici să urmărim plantele zilnic. Trebuie doar să urmăm câteva reguli extrem de simple şi totul va merge bine.
  M-aş bucura ca acest articol să fie de ajutor iar orhideele să fie fericite. Oriunde s-ar afla!
Trimiteți un comentariu