vineri, 18 iulie 2014

Vuylstekeara Melissa Brianne "Shady Lady"

  Cea mai recentă achiziţie. La un preţ excepţional, am cumpărat o plantă sănătoasă, bogată şi cu mult potenţial. În ultima perioadă magazinul meu preferat, Leroy Merlin, nu mai avea la vânzare orhideele frumoase şi variate de acum doi-trei ani. De câte ori mergeam acolo plecam dezamăgită. Azi am ajuns pentru alte lucruri.
   Am ajuns la magazin însoţind-ul pe soţul meu la raionul de electrice, lămpi, becuri şi alte chestii bărbăteşti. Numai la becuri nu-mi era mie gândul. Dar am stat cuminte până a găsit ce voia apoi am plecat subtil la raionul care mă interesa. În dreptul caselor de marcat am observat câteva orhidee dendrobium-phalaenopsis. Nu multe şi nici prea speciale. Deja mă gândeam că nici la raion nu voi găsi mare lucru. Apoi, în timp ce înaintam am observat orhidee phalaenopsis albastre. Ştiţi voi, din acelea injectate cu cerneală. După doi-trei paşi zăresc în spatele lor multe feţişoare de orhidee colorate. O altă masă încărcată de aceleaşi culori era la doi metri mai încolo. Nu-mi venea să cred. Burrageara, Brassia, Miltonidium White, Oncidium Dancing Lady şi alte câteva orhidee stăteau cuminţi în foliile lor de plastic. Am observat din prima că era ceva nou printre ele. Ceva nou, adică ceva ce nu mai văzusem pănă atunci.


   Mă simţeam ca un copil căruia cineva i-a pus în faţă o mulţime de jucării şi el nu ştie pe care să o ia mai întâi. Am început să cercetez cu atenţie şi am continuat câteva minute bune. Eram aproape în transă când a venit şi soţul meu. "Să nu-mi spui că iar cumperi...." Păi puteam să cumpăr şi fără să mai spun, că doar se subînţelegea ce vreau să fac. A continuat: "Dacă iei mai mult de una ... înnebunesc definitiv.." La cât erau de frumoase... îmi venea să-i spun că ne-am descurca cu tratamentul. Dar n-am avut încotro şi m-am rezumat la una singură. Adevărul este că spaţiul alocat pentru orhidee este ocupat 100% şi lui îi este groază că într-o zi s-ar putea să îmi vină vreo idee şi să vreau să-l măresc cine ştie cum şi pe unde.

 
  Revenind la Vuylstekeara, planta pe care am ales-o este în stare perfectă. Cu 20 de lei am cumpărat o plantă cu 5 pseudobulbi tineri dar ajunşi la maturitate. Doi dintre ei au tije măricele, una chiar înflorită, iar alţi doi pseudobulbi au tije încă micuţe. Al cincila pseudobulb este probabil mai vechi şi deja şi-a făcut norma de flori. Posibil, nu sunt foarte sigură. Oricum, planta are potenţial major. Dacă cei cinci pseudobulbi vor avea fiecare câte o nouă creştere, atunci planta în sine va fi o minunăţie. Iar cu atâtea tije spectacolul este garantat. Şi nu neapărat datorită numărului de tije ci mai ales frumuseţii florilor.


   Vuylstekeara nu este pretenţioasă. Deşi cu părinţi ca Miltonia, Cochlioda şi Odontoglossum, ar putea părea destul de dificil. Dar dacă am reuşit cu Miltassia, nu văd de ce să nu meargă bine şi Vuylstekeara. Substratul între udări nu trebuie să se usuce complet, umiditatea de 60-80% este cea mai bună, lumina filtrată fără soare direct, sunt regulile de bază pentru o dezvoltare cât mai armonioasă.
   Dacă vă întrebaţi de mărimea florilor, ei bine, sunt destul de mari. În jur de 8cm. Parfum nu am simţit încă dar nu e timpul pierdut. Pe lângă multitudinea de modele şi culori, orhideele Vuylstekeara sunt şi foarte parfumate. Teoretic. Practic .... vom vedea dacă şi acest exemplar se încadrează la această categorie.          Despre culori şi combinaţiile acestora nu vă mai povestesc. Dar uitându-vă cu atenţie sunt sigură că vă puteţi imagina lucruri frumoase.
   Chiar dacă rămâne regretul că nu am putut lua acasă şi un Miltonidium Barthley White, şi nici un Adaglossum Frech Town, sunt foarte fericită pentru ceea ce am găsit. Sigur va exista o "data viitoare". Mereu există.
 

Mulţumesc Leroy Merlin! M-am simţit minunat azi, chiar şi doar admirând ceea ce nu am putut cumpăra.


Trimiteți un comentariu