sâmbătă, 18 aprilie 2015

Timbre şi orhidee



   Când eram copil, pe la 10-12 ani, făcusem o pasiune pentru timbre. Timbrele filatelice, care se găseau relativ uşor şi pe care acum le găseşti doar pe internet sau la vreo două magazine din Bucureşti. Aveam un clasor destul de gros, în care colecţionam fel de fel de timbre. Eram foarte mândră de el pentru că aveam "serii" de timbre pe care le dobândisem foarte greu. Nu lipsea nimic din el, aveam timbre cu flori, cu animale, cu teme istorice, cu teme sportive şi câte şi mai câte .. Timbre mici, timbre mari, timbre străine sau româneşti, timbre rare, timbre comune, timbre obişnuite sau deosebite. Nu plecam nicăieri fără clasorul meu pentru că nu se ştia ce "schimb" important aş fi putut să fac. Colecţionarea timbrelor filatelice era atunci o treabă foarte serioasă. Eram fascinată de fiecare noutate, de fiecare timbru nou pe care nu-l mai văzusem, de fiecare imagine nouă şi colorată imprimată pe mica bucăţică de hârtie lipicioasă. Îmi amintesc ce nebunie era să ai un timbru neştampilat. Îmi amintesc fluturii, caii, florile, .... îmi amintesc cu nostalgie de toate astea. A fost singura mea pasiune serioasă din copilărie.
   
 


 

    Anii au trecut. Şi nu mă gândeam că voi mai avea o pasiune .. serioasă. Sigur, fiecare om e pasionat de ceva, dar pasionaţi cu adevărat sunt puţini. Acum, lucrurile sunt un pic altfel. Mintea de om matur gestionează altfel pasiunea. Sau cel puţin aşa ar trebui. Şi nu în faţa noului, ci în faţa detaliilor.  Şi dacă stau bine să mă gândesc, acum cea care gestionează pasiunea este de fapt .. inima.
   Nu aş putea să fac o paralelă între cele două pasiuni. Cea de acum e mai intensă şi mai nebună. O simt altfel. Şi parcă trăiesc cu ea de când mă ştiu. Am citit de curând, spunea cineva că pasiunea pentru orhidee este cea mai fascinantă dintre pasiuni. Perfect adevărat. Este fascinant să vezi cum creşte şi înfloreşte o orhidee, este fascinant să descoperi un nou parfum sau o nouă culoare. Fascinant este momentul când afli cum este floarea unei orhidee despre care nu ştiai cum va fi. Ce emoţie frumoasă când vezi un mugure floral sau o frunză nouă sau vârful unei mici rădăcinuţe.



    Sunt multe lucruri fascinante care fac din această pasiune una dintre cele mai frumoase. De exemplu puterea orhideelor de a lupta pentru supravieţuire. Au o forţă unică, cred eu, de a renaşte. Se spune despre ele că atunci când se simt ameninţate vor să lase urmaşi. Plantele aflate în pericol produc keiki. Aceştia au misiunea de a duce mai departe frumuseţea plantei "mamă". Frumuseţea şi toate caracteristicile moştenite. Dar nu numai plantele aflate în pericol produc keiki. Ci şi cele care sunt sănătoase şi au condiţii excelente.  Micii keiki care cresc pe tijele florale sunt cei mai atrăgători din punct de vedere estetic şi ... de ce nu ... emoţional. Sau plantele cu serioase probleme cauzate de diverşi factori. Acestea au de dus o bătălie dură, dar din care de cele mai multe ori ies învingătoare. Un alt lucru fascinant este atunci când din diferite motive o tijă florală nu ajunge să-şi ducă misiunea până la capăt. Ce face orhideea? Produce o altă tijă. Campioane la acest capitol sunt orhideele Vanda şi Phalaenopsis.



                     
   Să mai spun ceva despre fascinaţia formelor şi culorilor? În ce cuvinte le-aş putea descrie? Despre care aş putea să spun că este mai frumoasă? Cu siguranţă nu se pot face comparaţii între specii, şi cu atât mai puţin între hibrizi. Da, Phalaenopsis este de departe cea mai populară dintre orhidee. Nu pot enumera combinaţiile de culori întâlnite la această orhidee. Şi nu pot spune nici că cele cu pseudobulbi, gen Oncidium, sunt mai frumoase şi mai variate. La fel cum nu pot spune nici despre Vanda că este mai frumoasă decât unele sau altele. Mai interesantă poate. Sau cum să compar Cattleya cu Ludisia? Fiecare în parte are ceva deosebit, fiecare în parte are farmecul şi frumuseţea ei. Tocmai asta le face atât de fascinante. Din nou. 
   Despre pasiunea mea din copilărie pentru timbre nu-mi mai amintesc cum a început. Şi nici cum s-a sfârşit. Despre pasiunea mea pentru orhidee însă îmi amintesc perfect. Ziua aceea o am în minte ca şi cum a fost ieri. Şi mi-o voi aminti mereu până la cel mai mic detaliu. 










Trimiteți un comentariu