vineri, 20 iunie 2014

Câteva evoluţii florale

  Aproape că prima lună de vară este trecută. Atât de mult am aşteptat vara, şi atât de repede trece întotdeauna. Anul acesta vremea a fost şi încă mai este destul de ciudată. Ploi multe, temperaturi destul de scăzute ... Cu toate astea se întâmplă un lucru bun,  umiditatea naturală. Au fost şi zile calde însă umiditatea naturală s-a menţinut la valori foarte bune. Ce va urma, vom vedea. Umidificatorul pe care îl am pentru orhidee, l-am pornit doar foarte puţin până acum, dar este pregătit pentru curse mai lungi. Se anunţă zile toride iar umiditatea va scădea dacă nu iau măsuri. Umiditate scăzută înseamnă în primul rând dăunători. Păianjenul roşu se prezintă imediat şi se dă dus foarte greu. Dar despre dăunători în alt articol.
  Şi pentru că a fost umiditate bună, iar zilele mai călduroase şi-au facut şi ele loc printre cele ploioase, orhideele au fost hărnicuţe. Câteva. Pe etape, că doar aşa ne-am obişnuit.
  Prima pe care vreau să o scot în faţă :) este o vanda. Prietena mea de la care am mai multe orhidee, mi-a dăruit această vanda acum vreo două luni. Nu avea flori dar ştiam că este albă. Fusese înflorită, dar la ultimele încercări tijele florale se uscau inexplicabil. Chiar şi două deodată. Şi cum răbdarea prietenei mele ajunsese la limită, am primit-o cu mare drag, sperând că încăpăţânarea orhideei fusese ceva întâmplător. Acum frumoasa prinţesă, probabil Mikasa White Angel, are o tijă măricică ce deja pregăteşte primii bobocei.


  Nu va mai dura foarte mult şi se vor deschide primele flori albe din grupul vandelor mele.
  Şi tot despre o floricică albă în continuare. Este pentru prima dată când Phal. Mini Mark îşi deschide florile la începutul verii. Încă nu sunt multe dar la fel de delicate. Este o mică bijuterie, o orhidee preţioasă, dar nu în sensul valorii materiale, ci în alt sens. Cunoscătorii ştiu ce vreau să spun. Voi scrie separat despre ea, acum doar o poză de prezentare :).


  Următoarea este o orhidee din rândul celor cu pseudobulbi. Cumpărată anul trecut în vară, Odontocidium Tiger Barb se pregăteşte acum de prima reînflorire. Tocmai am realizat că are o singură înflorire pe an. Ceea ce nu mă mulţumeşte, pentru că floarea este deosebit de frumoasă. Însă nu sunt convinsă chiar 100% că aşa se va întâmpla şi pe viitor. De anul trecut a făcut un singur pseudobulb care acum a produs şi tija florală. Iar astăzi suntem la acest nivel:



  O altă orhidee cu pseudobulbi este Wilsonara Zoe's Fire. Mi-e greu să spun "una dintre preferatele mele", pentru că sunt tot mai multe, dar este cert că Wilsonara are o frumuseţe aparte şi este greu să nu-ţi aminteşti florile ei. Indiferent de culoare sau model. Roşii ca focul, florile acestui exemplar sunt uimitoare, hipnotizante. La fel ca şi anul trecut când a reînflorit prima dată la mine, are tot două tije. De data asta neatacate de păianjenul roşu, care anul trecut mi-a dat bătăi de cap mie, iar orhideei i-a distrus mare parte din flori. Acum am din ce în ce mai puţină răbdare să le revăd. Dar mai este foarte puţin şi trebuie să rabd. Astăzi ne prezentăm aşa:



  O concurentă la titlul de "Cea mai harnică orhidee" este cu siguranţă Goodaleara Tahitian Dancer. O mulţime de pseudobulbi în plină dezvoltare, parcă se iau la întrecere. Cine să crească mai repede, cu cea mai frumoasă "burtică", cu cele mai graţioase frunze şi eventual cu cele mai multe flori. Întrecerea se petrece în fiecare zi şi doar câştigătorii au parte de toată atenţia. Dar pentru că merită lăudaţi cu toţii, am făcut o poză cu toată gaşca, în plin concurs, dar fără ca ei să ştie :). Apoi cu florile recent deschise, pentru că de fapt ele sunt atracţia.



   Dacă şi parfumul ar fi fost altfel, totul era perfect. Dar pentru că nimeni nu este perfect, o admir de la o distanţă rezonabilă şi mă bucur de fiecare nuanţă şi petală în parte.
   Şi dacă a rămas ceva pe ultimele trepte ale acestei postări, nu este din cauza unui defect sau a unei probleme. Este un fel de "cireaşa de pe tort". O achizţie nouă, absolut minunată. O Phalaenopsis fără nume identificat, dar de o compexitate superbă. Nu ştiu dacă cine a creat acest hibrid a vrut să fie acesta rezultatul. Dar cred cu certitudine că a fost foarte mulţumit la final. Deşi florile au şi mici imperfecţiuni, o petală mai mare, sau alta crescută puţin într-o parte, nu m-au făcut să stau în dubii şi am cumpărat-o fără cea mai mică ezitare. O văzusem la altcineva, tot o iubitoare de orhidee şi a fost de atunci dragoste la prima vedere. Acum , când am descoperit-o ascunsă printre alte orhidee în magazin, uimirea şi bucuria au fost de nedescris în cuvinte. Ea este minunata, frumoasa, deosebita şi mult râvnita :) :




  Despre altele data viitoare. Sper foarte curând.
Trimiteți un comentariu