În 1911 a apărut prima orhidee hibrid obţinută din încrucişarea Odontoglosum, Miltonia şi Cochlioda. Charles Vuylsteke avea să dea numele acestui hibrid, devenită Vuylstekeara. După câţiva ani, acest hibrid încrucişat cu Odontoglossum Clonius dădea naştere mult cunoscutei Vuylstekeara Cambria Plush. Acest moment avea să fie începutul creări de noi hibrizi, în forme şi culori atrăgătoare. Prin anul 2000 o companie olandeză lansa pe piaţa orhideelor un nume comercial ce cuprindea mai multe încrucişări între diferiţi hibrizi. Cambria. Nume ca Burrageara, Brassia, Vuylstekeara, Wilsonara, Beallara, Miltassia, etc le găsim în magazine cu eticheta de Cambria.
Poate cea mai întâlnită Cambrie este Burrageara Nelly Isler.
De puţin timp am intrat în posesia celui de-al patrulea exemplar. O plantă aparent sănătoasă şi dispusă să petreacă mult timp la mine. Aşa pare la prima vedere. Însă aşa păreau şi cele trei orhidee pe care le-am avut de-a lungul anilor şi pe care le-am pierdut. Să fie Nelly oare aşa de pretenţioasă, de greu de înţeles şi de ''citit''?
Să vedem. La carte scrie aşa:
Hibrid intergeneric obţinut din încrucişarea Oncidium, Miltoniopsis şi Vuylstekeara. Deci planta are rădăcini subţiri şi trebuie multă atenţie la udare. Substratul în care este plantată trebuie să se usuce relativ între udări, niciodată însă complet uscat. Apa de ploaie, distilată sau cea de robinet cu ph mai mic de 7,5 ar trebui să fie pe placul orhideei. Umiditatea aerului, importantă pentru toate orhideele, nu trebuie să fie mai mică de 50% când vorbim de Burrageara. Fertilizarea este bine să se facă la fiecare udare pe timpul verii, iar pe timpul iernii doar la fiecare a treia udare. Burrageara tolerează o gamă largă de temperaturi. Şi asta datorită moştenirii genetice. Este important ca diferenţa de temperatură între noapte şi zi să fie de 5-10 grade, evident noaptea mai răcoare. Aşadar ziua 20-29 de grade, iar noaptea 13-20 de grade. Se dezvoltă foarte bine la o expunere estică sau sub lămpi cu lumină artificială. Vara, la orele amiezii trebuie ferită de razele directe ale soarelui. Iarna acest pericol nu mai există, puterea razelor fiind puternic diminuată. Se transplantează anual, în amestec de scoarţă de pin cu turbă de cocos. În cele mai bune condiţii, orhideea Burrageara poate să înflorească de două ori pe an .
Bun. Acum că am trecut în revistă minimal ce trebuie făcut, mă pregătesc sufleteşte şi încerc să nu fac şi cea de-a patra victimă.
Burrageara are flori deosebit de frumoase. Detaliile regăsite pe petale fac din această orhidee una foarte apreciată. Acestea cresc pe tije lungi, ramificate şi au un parfum foarte plăcut, inconfundabil. Pseudobulbii cresc destul de robuşti dar forma lor e mai mult rotundă şi nu lunguiaţă cum e în cazul altor hibrizi, de exemplu Brassia sau Beallara. Fiecare pseudobulb poate produce câte două tije florale. Acest lucru se poate întâmpla simultan sau la perioade de timp diferite. Rădăcinile Burragearei sunt destul de subţiri, asemănătoare cu ale Miltoniei.
O plantă mutată anual în substrat proaspăt fără a fi divizată, în timp devine un adevărat spectacol floral datorită multitudinii de tije înflorite. Imaginaţi-vă o plantă cu 8-10 pseudobulbi cu tije florale ... O nebunie!
Mă gândesc ca după ce florile actuale au trecut să fac o inspecţie la rădăcini. Momentul nu cred că este cel mai potrivit dar voi încerca să o deranjez cât mai puţin posibil. Cu această ocazie o voi muta într-un ghiveci transparent pentru a avea un mai bun control asupra rădăcinilor şi a eventualelor probleme ce ar putea să apară.
Sper să revin cu veşti bune.
Poate cea mai întâlnită Cambrie este Burrageara Nelly Isler.
De puţin timp am intrat în posesia celui de-al patrulea exemplar. O plantă aparent sănătoasă şi dispusă să petreacă mult timp la mine. Aşa pare la prima vedere. Însă aşa păreau şi cele trei orhidee pe care le-am avut de-a lungul anilor şi pe care le-am pierdut. Să fie Nelly oare aşa de pretenţioasă, de greu de înţeles şi de ''citit''?
Să vedem. La carte scrie aşa:
Hibrid intergeneric obţinut din încrucişarea Oncidium, Miltoniopsis şi Vuylstekeara. Deci planta are rădăcini subţiri şi trebuie multă atenţie la udare. Substratul în care este plantată trebuie să se usuce relativ între udări, niciodată însă complet uscat. Apa de ploaie, distilată sau cea de robinet cu ph mai mic de 7,5 ar trebui să fie pe placul orhideei. Umiditatea aerului, importantă pentru toate orhideele, nu trebuie să fie mai mică de 50% când vorbim de Burrageara. Fertilizarea este bine să se facă la fiecare udare pe timpul verii, iar pe timpul iernii doar la fiecare a treia udare. Burrageara tolerează o gamă largă de temperaturi. Şi asta datorită moştenirii genetice. Este important ca diferenţa de temperatură între noapte şi zi să fie de 5-10 grade, evident noaptea mai răcoare. Aşadar ziua 20-29 de grade, iar noaptea 13-20 de grade. Se dezvoltă foarte bine la o expunere estică sau sub lămpi cu lumină artificială. Vara, la orele amiezii trebuie ferită de razele directe ale soarelui. Iarna acest pericol nu mai există, puterea razelor fiind puternic diminuată. Se transplantează anual, în amestec de scoarţă de pin cu turbă de cocos. În cele mai bune condiţii, orhideea Burrageara poate să înflorească de două ori pe an .
Bun. Acum că am trecut în revistă minimal ce trebuie făcut, mă pregătesc sufleteşte şi încerc să nu fac şi cea de-a patra victimă.
Burrageara are flori deosebit de frumoase. Detaliile regăsite pe petale fac din această orhidee una foarte apreciată. Acestea cresc pe tije lungi, ramificate şi au un parfum foarte plăcut, inconfundabil. Pseudobulbii cresc destul de robuşti dar forma lor e mai mult rotundă şi nu lunguiaţă cum e în cazul altor hibrizi, de exemplu Brassia sau Beallara. Fiecare pseudobulb poate produce câte două tije florale. Acest lucru se poate întâmpla simultan sau la perioade de timp diferite. Rădăcinile Burragearei sunt destul de subţiri, asemănătoare cu ale Miltoniei.
O plantă mutată anual în substrat proaspăt fără a fi divizată, în timp devine un adevărat spectacol floral datorită multitudinii de tije înflorite. Imaginaţi-vă o plantă cu 8-10 pseudobulbi cu tije florale ... O nebunie!
Mă gândesc ca după ce florile actuale au trecut să fac o inspecţie la rădăcini. Momentul nu cred că este cel mai potrivit dar voi încerca să o deranjez cât mai puţin posibil. Cu această ocazie o voi muta într-un ghiveci transparent pentru a avea un mai bun control asupra rădăcinilor şi a eventualelor probleme ce ar putea să apară.
Sper să revin cu veşti bune.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu